Într-o zi mohorâtă, ploioasă şi friguroasă, am păşit stingheri pe aleile pavate ale cetăţii de la poalele masivului Făgăraş.Oglindindu-se în şanţul de apărare din jurul său, fortificaţia te impresionează prin mărime şi frumuseţe. Crenelurile turnurilor îţi dau fiori, zidul ce o împrejmuieşte te avertizează că trebuie să-ţi păzeşti spatele, piaţeta interioară te strânge ca-ntr-o menghină şi... brusc! inima ţi se opreşte în loc.Într-un colţ, te veghează atent o marionetă spânzurată pe un eşafod, ca o vie amintire a scopului în care era folosită piaţeta - demonstraţii de groază, menite a stârni în sufletul poporului frica întocmirii fărădelegilor.
Două fantome ale bravilor cavaleri ce păzeau cetatea?
În stânga, în construcţie - noua catedrală ortodoxă
Spânzurătoarea
0 comments:
Post a Comment